Fiecare o facem. O dată pe săptămână, zilnic, de mai multe ori pe zi.
Postăm stări pe diferitele conturi ale rețelelor de socializare, ca să nu uite
lumea că suntem și noi acolo sau ca să împărtășim în masă diferite lucruri care
ni se par amuzante, memorabile, utile, importante. Aceştia suntem: noi și
rețele sociale. Viața noastră se dedublează în virtual în prezent și fie că
vrei sau nu să iei parte la mișcarea maselor, o dată tot ai fost menționat,
cineva a pus o măcar o poză cu tine, apari acolo vrei nu vrei.
Viaţa devine condusă
fundamental de reţelele de socializare. La unii, dimineaţa nu începe pînă nu
intră pe Internet sau, seara (noaptea tîrziu, mai bine spus), nu se termină
pînă nu vizitează pentru ,,ultima dată” reţelele de socializare. De asemenea,
limbajul folosit pe diverse chat-uri devine pur şi simplu ininteligibil: lipsa
de gramatică, ortografiere, ca să nu mai vorbesc de ce fel de abrevieri
utilizează! Dacă pînă acum am cunoscut dialecte de regiuni, se pare că foarte
curînd vom vorbi şi despre un ,,dialect de internet”.
Dacă am vorbit mai sus că viaţa
este într-un fel sau altul condusă de reţelele de socializare, să nu uităm de
educaţie, pentru că şi ea este influenţată de acestea! În mare parte, educaţia
depinde de acei consumatori de reţele de socializare, ca şi tine, cu care menţii
legătura zi de zi, faceţi schimb de vorbe, sfaturi, noutăţi sau altele. Evident
că în cazul în care o persoană dezinformată, indiferentă, agramată, îţi este
interlocutorul tău zi de zi, pe neobservate devii şi tu ca ea!
Însă acestea nu sunt cele mai
mari probleme. Pericolele care îi pîndesc pe cei mici, din spatele rețelelor de
socializare, trebuie luate în seamă. Copiii (mai mici și mai mari) au devenit
dependenţi de computere și de reţelele de socializare. Fără vreun simț al
discernămîntului, mulți dintre ei acceptă în lista de prieteni persoane
necunoscute, își expun viața privată pe rețele de socializare, postează zeci
sau chiar sute de fotografii private, comunică online cu fel și fel de
persoane, multe fiind cel puțin dubioase. Chiar și elevii mici, care învață în
clasele primare, au conturi pe rețele de socializare, au sute de prieteni
virtuali, iar pe majoritatea nu îi cunosc în viața reală, nu știu nici măcar
care este vîrsta lor reală. Petrecînd ore în șir în fața computerelor, pe
site-urile de socializare, elevii neglijează școala, prietenii din viața reală,
familia. Uită să se mai joace, să se bucure de soare și timpul liber alături de
alți copii de vîrsta lor…
Din păcate, mulţi dintre
utilizatori, mai ales cei tineri, ajung dependenţi de reţelele de socializare,
care înlocuiesc ieşirile în parc cu familia/prietenii, lectura unei cărţi,
jocul de fotbal/baschet cu prietenii, joaca în parc a copiilor…
Statisticile spun că:
• 71% dintre tinerii între 18 şi 24 de ani sunt dependenţi de internet
• 41% dintre utilizatorii de internet susţin că preferă să îşi petreacă
timpul online decât să iasă în oraş cu prietenii
• 50% dintre persoane au declarat că obişnuiesc să-şi petreacă timpul pe
internet în momentele în care ar trebui să doarmă
• 19% dintre oamenii spun că întotdeauna îşi verifică e-mail-ul înainte
de a face un lucru cu adevărat important
• 22% dintre oameni comentează zilnic la postările prietnilor din lista
de pe Facebook, 63% sunt stresaţi atunci cînd nu pot răspunde cererilor de prietenie
pe care le primesc, iar 32% se simt vinovaţi atunci când resping aceste cereri
de prietenie
Deşi se consider că reţelele de
socializare contribuie la dezvoltarea abiltăţilor de comunicare între
interlocutorii virtuali, dar această comunicare presupune şi posibilitatea
construirii unor lumi paralele care îi îndepărtează pe utilizatori din ce în ce
mai mult de lumea reală. Mulţi dintre cei care devin captivi universului
virtual nu reuşesc să mai relaţioneze cu interlocutorii reali.
De efectele pe care le are
statul în faţa calculatorului, pe reţele de socializare, asupra sănătăţii cred
că este inoportun să mai vorbesc.
În aceste condiţii, mai putem spune că avem o viaţă privată?
Комментариев нет:
Отправить комментарий